Suprafata: 8587 ha
Intravilan: 521 ha
Extravilan: 8066 ha
Populatie: 5508
Gospodarii: 1775
Nr. locuinte: 1787
Nr. gradinite: 3
Nr. scoli: 1
Asezarea geografica:
Aşezarea a fost întemeiată de către romani şi este menţionată pentru prima dată în harta statistică austriacă din 1790 sub forma de Greczj. Pentru că majoritatea locuitorilor se ocupau cu grădinăritul, în actele de proprietate turceşti (tapiuri) localitatea mai este denumită şi Saganlic (ceparie). La locul numit Cozluc ar fi existat un sat turcesc ai cărui locuitori s-ar fi retras la Greci. În localitate au venit la sfârşitul sec. XIX colonişti italieni care se ocupau cu exploatarea pietrei din muntele Iacobdeal. În 1812 sunt menţionaţi şi mocani ardeleni din rândul cărora s-a evidenţiat primul învăţător din sat pe nume Ion Moroianu. Din contopirea acestor înaintaşi s-a născut comuna de astăzi, cea mai mare din judeţ, dacă luăm în considerare că este compusă dintr-o singură localitate. Comuna Greci se conectează la DN 22 D printr-un drum judeţean în lungime de 3,1 km, situându-se la 72 de km de reşedinţa de judeţ Tulcea şi la 25 de km de comuna Smârdan, prin care se face legătura, peste Dunăre, cu oraşul Brăila. DN 22 D tranzitează teritoriul administrativ al comunei pe o lungime de 5,3 km .
Aşezarea se întinde la poalele celor mai înalte vârfuri din Munţii Dobrogei, dintre care cel mai înalt este vârful Greci (Tutuiatu) 467m. Bătrânii satului numesc cel mai înalt vârf "Ghiunaltu" şi pe următorul "Călcata". Înainte au existat cariere de granit şi se pare din legende locale de uraniu, dar în prezent nu se mai exploatează aproape nimic.
Zona depresionară pe care este amplasată comuna este străbătută pe direcţia nord-vest—sud-est de pârâul Recea. În limitele sale, teritoriul administativ al comunei Greci se învecinează:
la Nord - cu teritoriul administrativ al oraşului Măcin, Tulcea
la Est - Nord-Est - cu teritoriul administrativ al comunei Luncavita, Tulcea
la Sud - cu teritoriul administrativ al comunelor Cerna si Turcoaia Tulcea
la Vest - cu teritoriul administrativ al comunei Carcaliu, Tulcea
Distanţa între comuna Greci şi cel mai apropiat oraş, Măcin, este de 14 km. De la Greci până la Tulcea sunt 72 km, până la Brăila (cu trecerea Dunării la Smîrdan) sunt 25 km.
Ca tipologie, satul Greci, era grupat în zona centrală, mai joasă a localităţii acolo unde terenul este bun de realizare a construcţiilor. Satul este caracterizat de existenţa în intravilan a unui deal împădurit.
Aşezarea se întinde la poalele celor mai înalte vârfuri din Munţii Dobrogei, dintre care cel mai înalt este vârful Greci (Tutuiatu) 467m. Bătrânii satului numesc cel mai înalt vârf "Ghiunaltu" şi pe următorul "Călcata". Înainte au existat cariere de granit şi se pare din legende locale de uraniu, dar în prezent nu se mai exploatează aproape nimic.
Zona depresionară pe care este amplasată comuna este străbătută pe direcţia nord-vest—sud-est de pârâul Recea. În limitele sale, teritoriul administativ al comunei Greci se învecinează:
la Nord - cu teritoriul administrativ al oraşului Măcin, Tulcea
la Est - Nord-Est - cu teritoriul administrativ al comunei Luncavita, Tulcea
la Sud - cu teritoriul administrativ al comunelor Cerna si Turcoaia Tulcea
la Vest - cu teritoriul administrativ al comunei Carcaliu, Tulcea
Distanţa între comuna Greci şi cel mai apropiat oraş, Măcin, este de 14 km. De la Greci până la Tulcea sunt 72 km, până la Brăila (cu trecerea Dunării la Smîrdan) sunt 25 km.
Ca tipologie, satul Greci, era grupat în zona centrală, mai joasă a localităţii acolo unde terenul este bun de realizare a construcţiilor. Satul este caracterizat de existenţa în intravilan a unui deal împădurit.
Activitati specifice zonei:
Exploatarea şi prelucrarea pietrei, în localitate funcţionând o singură carieră "Carasan" a Sc Emvetrans Exploatare Tulcea, deşi analiza solului arată existenţa unor resurse importante de granodiorit, care pot fi folosite la întreţinerea drumurilor, căilor ferate precum şi pentru construcţii. În ultimii trei ani, mediului de afaceri s-a dezvoltat ceea ce a dus la o creştere lentă a puterii economice a comunităţii.
În trecut era activitatea industrială principală a localităţii, prelucrarea pietrei făcându-se manual, lucru apreciat atât de investitori din ţară cât şi străini.
În trecut era activitatea industrială principală a localităţii, prelucrarea pietrei făcându-se manual, lucru apreciat atât de investitori din ţară cât şi străini.
Activitati economice principale:
Din punct de vedere economic, dezvoltarea comunei Greci se bazează în general pe industria uşoară, care a înregistrat creşterea cea mai rapidă.
Principalii angajatori sunt fabricile de confecţii textile din localitate: Sc Marfin Invest Srl, Sc Emmevi Conf Srl şi Sc Worker Farm Srl, precum şi din oraşul Măcin, fabrici care folosesc forţa de muncă calificată şi în mică măsură necalificată, în special din rândul populaţiei de sex feminin, populaţia ocupată în acest sector fiind de circa 350 persoane. Sectorul cu cel mai rapid declin este considerat a fi exploatarea şi prelucrarea pietrei, în localitate funcţionând o singură carieră "Carasan" a Sc Emventrans Exploatare Tulcea, deşi analiza solului arată existenţa unor resurse importante de granodiorit, care pot fi folosite la întreţinerea drumurilor, căilor ferate precum şi pentru construcţii.
În ultimii trei ani, mediului de afaceri s-a dezvoltat ceea ce a dus la o creştere lentă a puterii economice a comunităţii. Pentru potenţialii investitori, cei mai atractivi factori economici din comunitate sunt: calitatea forţei de muncă şi proximitatea faţă de oraşele Brăila şi Galaţi. Pe de altă parte, cel mai mare dezavantaj îl constituie infrastructura precară.
Principalii angajatori sunt fabricile de confecţii textile din localitate: Sc Marfin Invest Srl, Sc Emmevi Conf Srl şi Sc Worker Farm Srl, precum şi din oraşul Măcin, fabrici care folosesc forţa de muncă calificată şi în mică măsură necalificată, în special din rândul populaţiei de sex feminin, populaţia ocupată în acest sector fiind de circa 350 persoane. Sectorul cu cel mai rapid declin este considerat a fi exploatarea şi prelucrarea pietrei, în localitate funcţionând o singură carieră "Carasan" a Sc Emventrans Exploatare Tulcea, deşi analiza solului arată existenţa unor resurse importante de granodiorit, care pot fi folosite la întreţinerea drumurilor, căilor ferate precum şi pentru construcţii.
În ultimii trei ani, mediului de afaceri s-a dezvoltat ceea ce a dus la o creştere lentă a puterii economice a comunităţii. Pentru potenţialii investitori, cei mai atractivi factori economici din comunitate sunt: calitatea forţei de muncă şi proximitatea faţă de oraşele Brăila şi Galaţi. Pe de altă parte, cel mai mare dezavantaj îl constituie infrastructura precară.
Obiective turistice:
Pe teritoriul administrativ al comunei se regăseşte o suprafaţă de 3000 ha din Rezervaţia Parcul Naţional „Munţii Măcinului"
Fluviul Dunărea
Monumentul eroilor din primul război mondial
Trei biserici ortodoxe şi una romano-catolică
Fluviul Dunărea
Monumentul eroilor din primul război mondial
Trei biserici ortodoxe şi una romano-catolică
Evenimente locale:
Obiceiuri şi tradiţii locale: Sărbătoarea satului denumită popular şi ,, Sărbătoarea Cireşilor" sau „Duminica Mare„ urmată de sărbătoarea Sfânta Treime care este şi hramul uneia dintre bisericile ortodoxe
Crăciunul (festival de colinde locale)
Boboteaza (cursă anuală de cai)
Sf. Lucia - hramul bisericii catolice şi sărbătoarea comunităţii italiene
Diverse expoziţii pe diferite teme şi cu diferite ocazii: pentru comemorarea poeţilor şi scriitorilor români (Eminescu, Blaga, Caragiale, Toparceanu, Stănescu, etc )
Alocuţiuni, discursuri, discuţii libere, depuneri de coroane, expoziţii foto-documentare cu prilejul zilelor de 24 Ianuarie, 1 Decembrie, Ziua Eroilor, 9 Mai - Ziua Europei
Crăciunul (festival de colinde locale)
Boboteaza (cursă anuală de cai)
Sf. Lucia - hramul bisericii catolice şi sărbătoarea comunităţii italiene
Diverse expoziţii pe diferite teme şi cu diferite ocazii: pentru comemorarea poeţilor şi scriitorilor români (Eminescu, Blaga, Caragiale, Toparceanu, Stănescu, etc )
Alocuţiuni, discursuri, discuţii libere, depuneri de coroane, expoziţii foto-documentare cu prilejul zilelor de 24 Ianuarie, 1 Decembrie, Ziua Eroilor, 9 Mai - Ziua Europei
Facilitati oferite investitorilor:
Aşezarea geografică a comunei - Munţii Măcinului - Dunărea
Granitul ca resursă naturală
Apropierea de oraşele Măcin şi Brăila
Sursă de apă potabilă bună
Apropierea de drumul naţional 22D
Risc seismic scăzut
Fond funciar finalizat
Comunitate primitoare
Atracţie turistică: Parcul Naţional Munţii Măcinului - fluviul Dunărea
Transport interurban zilnic: Măcin, Brăila, Tulcea, Constanţa
Transport internaţional (Italia) de trei ori pe săptămână
Circa 45 % din teritoriul administrativ al comunei este teren arabil
Suprafaţă mare de teren acoperit cu pădure cca. 2000 ha pădure
Există sistem public de alimentare cu apă a comunei în subordinea Consiliului local al comunei Greci
Flora spontană bună
Zonă meliferă bună
Alimentare cu energie electrică preponderent soluţionată
Telefonie fixă şi mobilă rezolvată ( Romtelecom - Dolce, Orange, Vodafone şi Cosmote- existente în zonă)
Televiziune prin cablu si satelit rezolvată ( televiziune prin cablu, Romtelecom – Dolce, Digi, Boom )
Forţă de muncă specializată în diverse domenii: zidărie, cioplitorie piatră, dulgherie, tâmplărie, croitorie, confecţii textile, confecţii metalice, agricultură
Există site al comunei şi este utilizat
Există alimentare cu apă în circa 80% din localitate şi este în lucru şi canalizarea comunei
Există activităţi comune ale comunităţii italiene cu şcoala Greci, comuna Greci şi Căminul Cultural Greci
Sănătate:
- există două cabinete medicale individuale pentru pacienţi şi o farmacie umană
-există două cabinete stomatologice
- există un cabinet de medicină veterinară şi o farmacie veterinară
Etnia predominantă este italiană, existând o comunitate italiană cu sediul în localitate şi activităţi etnoculturale în localitate
Există o strategie locală pentru perioada 2008-2013
Activitatea culturală a comunei constă în serbări culturale ale elevilor de zile naţionale şi religioase
Sunt înfiinţate două ONG-uri As. Proeuropa şi As. Sf. Spiridon cu activităţi non profit în domeniul ajutorării copiilor şi îndrumare tineri, precum şi de înfrumuseţare a localităţii
S-au mediatizat prin diverse asociaţii cursuri gratuite pentru reconversie socială sau activităţi împotriva violenţei
Sunt exercitate activităţi sportive prin sponsori privaţi: fotbal, boce ( la biserica catolică)
Granitul ca resursă naturală
Apropierea de oraşele Măcin şi Brăila
Sursă de apă potabilă bună
Apropierea de drumul naţional 22D
Risc seismic scăzut
Fond funciar finalizat
Comunitate primitoare
Atracţie turistică: Parcul Naţional Munţii Măcinului - fluviul Dunărea
Transport interurban zilnic: Măcin, Brăila, Tulcea, Constanţa
Transport internaţional (Italia) de trei ori pe săptămână
Circa 45 % din teritoriul administrativ al comunei este teren arabil
Suprafaţă mare de teren acoperit cu pădure cca. 2000 ha pădure
Există sistem public de alimentare cu apă a comunei în subordinea Consiliului local al comunei Greci
Flora spontană bună
Zonă meliferă bună
Alimentare cu energie electrică preponderent soluţionată
Telefonie fixă şi mobilă rezolvată ( Romtelecom - Dolce, Orange, Vodafone şi Cosmote- existente în zonă)
Televiziune prin cablu si satelit rezolvată ( televiziune prin cablu, Romtelecom – Dolce, Digi, Boom )
Forţă de muncă specializată în diverse domenii: zidărie, cioplitorie piatră, dulgherie, tâmplărie, croitorie, confecţii textile, confecţii metalice, agricultură
Există site al comunei şi este utilizat
Există alimentare cu apă în circa 80% din localitate şi este în lucru şi canalizarea comunei
Există activităţi comune ale comunităţii italiene cu şcoala Greci, comuna Greci şi Căminul Cultural Greci
Sănătate:
- există două cabinete medicale individuale pentru pacienţi şi o farmacie umană
-există două cabinete stomatologice
- există un cabinet de medicină veterinară şi o farmacie veterinară
Etnia predominantă este italiană, existând o comunitate italiană cu sediul în localitate şi activităţi etnoculturale în localitate
Există o strategie locală pentru perioada 2008-2013
Activitatea culturală a comunei constă în serbări culturale ale elevilor de zile naţionale şi religioase
Sunt înfiinţate două ONG-uri As. Proeuropa şi As. Sf. Spiridon cu activităţi non profit în domeniul ajutorării copiilor şi îndrumare tineri, precum şi de înfrumuseţare a localităţii
S-au mediatizat prin diverse asociaţii cursuri gratuite pentru reconversie socială sau activităţi împotriva violenţei
Sunt exercitate activităţi sportive prin sponsori privaţi: fotbal, boce ( la biserica catolică)
Proiecte de investitii:
Comuna Greci face parte din Asociaţia Judeţeană de Dezvoltare Durabilă, ce are ca obiectiv comun accesarea de fonduri europene. Comuna Greci are o strategie de dezvoltare locală pe perioada 2008-2016 care cuprinde priorităţile de dezvoltare ale localităţii:
Înfiinţarea sistemului de canalizare şi amenajare piaţa agroalimentară - PNDR , 322 - investiţie în lucru
Consolidare , extindere, reparaţii şi dotări la Şcoala de Arte şi Meserii - corp Stejaru - POR 3.4 - faza de licitaţie lucrări
Poduri peste pârâul Recea - OG 7/2006 - în lucru
Extindere şi reabilitare sistem alimentare cu apă - PNDI - proiect depus, aşteptăm selecţia
Reabilitare drumuri vicinale - PNDI - proiect trecut cu bine de faza de selecţie
Regularizare pârâu Recea - în colaborare cu SGA - faza de proiectare
Reabilitare şi modernizare Cămin Cultural - PNDI - proiect trecut cu bine de faza de selecţie
Extindere şi modernizare sistem public de iluminat - faza de SF
Amenajare bază sportivă - faza de SF
Reactualizare PUG şi RLU - în lucru
Achiziţionare autogreder - realizat 2008
Amenajare cimitir - faza de SF
Înfiinţarea sistemului de canalizare şi amenajare piaţa agroalimentară - PNDR , 322 - investiţie în lucru
Consolidare , extindere, reparaţii şi dotări la Şcoala de Arte şi Meserii - corp Stejaru - POR 3.4 - faza de licitaţie lucrări
Poduri peste pârâul Recea - OG 7/2006 - în lucru
Extindere şi reabilitare sistem alimentare cu apă - PNDI - proiect depus, aşteptăm selecţia
Reabilitare drumuri vicinale - PNDI - proiect trecut cu bine de faza de selecţie
Regularizare pârâu Recea - în colaborare cu SGA - faza de proiectare
Reabilitare şi modernizare Cămin Cultural - PNDI - proiect trecut cu bine de faza de selecţie
Extindere şi modernizare sistem public de iluminat - faza de SF
Amenajare bază sportivă - faza de SF
Reactualizare PUG şi RLU - în lucru
Achiziţionare autogreder - realizat 2008
Amenajare cimitir - faza de SF
